Modernizarea ecologică a relației dintre inovația tehnologică și inovația socială: o ipoteză privind consumul ecologic

Acest articol pune problema relației dintre inovația socială şi inovația tehnologică  în domeniul protecției mediului înconjurător. Întrebarea teoretică  mai generală  este dacă  unele inovații sociale pot fi interpretate ca răspunsuri la inovațiile tehnologice şi economice anterioare şi, mai precis, la efectele negative ale acestora. Cu alte cuvinte, inovația socială  poate avea o funcție corectivă  în raport cu procesele din domeniul tehnic şi economic care s‐au dovedit, în timp, a avea efecte sociale negative. Consumul ecologic (sau „verde”), considerat ca o formă  de consum care să  reducă  riscurile toxinelor din mediu asupra propriului organism, poate fi văzut ca un răspuns social inovator față  de problema efectelor mediului asupra sănătății.

O tipologie a comunităților virtuale religioase de orientare creștină

Articolul de față  prezintă  o introducere în subiectul comunităților virtuale cu accent asupra celor cu orientare religioasă. Aceste forme de organizare socială  virtuală  sunt descrise prin intermediul unei serii de paradoxuri care relevă  contradicțiile dintre premisele sau rezultatele așteptate și starea actuală  a comunităților religioase online. Ultima parte a articolului propune o tipologie a comunităților virtuale religioase bazată  pe două  dimensiuni bipolare: orientarea confesională și orientarea valorică, care include patru tipuri de comunități, denumite metaforic comunități „de întărire”, „reformatoare”, „ale luptei pentru adevăr” și „fără  frontiere”.

Coșul de consum al populației corespunzător minimului de trai decent și de subzistență

Minimul de trai este un concept de natură  economică şi socială, cu un grad de complexitate şi relativitate ridicat  şi care stã la baza măsurării sărăciei. Complexitatea sa vine din mulțimea elementelor materiale, culturale, educaționale, de sănătate etc. ce intră  în componența sa, iar relativitatea, din interacțiunea şi schimbările la care sunt supuse aceste elemente, care ne arată  nevoile de consum ale ființei umane şi persoanelor aflate în întreținerea ei (familia, gospodăria), precum  şi interdependența creată  între aceste nevoi  şi cadrul economic  şi social în care se manifestã.

O nouă amenințare: rațiunea limitată produce monștri. Un exercițiu de construcție teoretică

În primul rând, prezint o ipoteza fundamentala: configuratia cunoaşterii reprezinta un factor determinant al multor fapte sociale. Întreaga construcție se bazeaza pe dihotomia certitudine/ incertitudine. În interiorul ei se propune o diferenţă între incertitudinea ireductibilă şi incertitudinea reductibilă. Acceptat aceasta tipologie, se argumenteaza , se deschid importante oportunitati explicative. În final se prezinta o analiză care demonstrează că situația de certitudine/ incertitudine generează opțiuni strategice diferite ale actorilor sociali. În al doilea rând, propun un exercițiu de construcție a unei teorii. Pentru a o dramatiza, prezint o mulțime de Propoziții, în fapt ipoteze deduse logic din modelul inițial. Aceast încercare trebuie luata mai mult ca o provocare. Sunt convins că sociologia trebuie, în momentul actual, să acorde un interes mult mai mare construcției de teorii.

Criza se accentuează prin măsurile de ieșire din ea

În ultimul timp se discuta mult despre criza economica mondiala şi efectele ei. În acest context, profesorul Cătălin Zamfir deschide dezbaterea despre criza românească, inițiata în Revista Inovația Socială, având în perspectivă natura crizei noastre, precum şi câteva direcții pentru ieşirea din criză.