Simona Mihaiu, Criminalitatea violentă. Semnificații și implicații sociale, Editura Pro Universitaria, 231 pagini, București, 2021

De ce ajung oamenii să comită acte de criminalitate violentă? Cum putem să ne protejăm și să prevenim criminalitatea violentă?

Criminalitatea violentă este un subiect destul de puțin explorat atât de specialiști, cât și de publicul larg.

Să urmărim în continuare un fragment din povestea de viață a lui A.F., condamnată la închisoare pentru că şi-a ucis soţul.

„M-am căsătorit cu I. pentru că am rămas însărcinată. Nu ne-am înţeles niciodată, el bea foarte mult şi sunt sigură că nu mă iubea, şi nici pe N., băiatul nostru, nu îl iubea. Era un bărbat acid, se certa cu toată lumea, nu avea prieteni, îi bârfea pe toţi. Am crescut mai mult singură copilul şi părinţii lui sunt martori pentru că m-au ajutat uneori. Am suportat multe în această căsnicie, m-a jignit, m-a făcut de râs, a venit după mine la serviciu beat, a dat în mama mea, nu mai zic de copil, pe care îl teroriza. Au trecut aşa aproape 10 ani şi nu am mai suportat. Într-o seară, după o ceartă, nu am văzut altă cale decât asta. Am aşteptat să adoarmă şi i-am dat cu toporul în cap. Este adevărat, altă cale exista, să îl las pur şi simplu. Divorţul nu a vrut să mi-l dea” (31 de ani, fără antecedente penale. În timpul procesului penal a pledat „vinovat”).

Cu toate că într-o primă instanță putem observa mai multe posibile cauze ale faptei comise, este fundamental să înțelegem și să putem explica ce s-a petrecut cu adevărat în viața acestor oameni. Cum A. F., din victimă a devenit agresor? Ce pași și în ce direcție face o persoană care ajunge să agreseze membri ai familiei, prieteni sau necunoscuți? Ce se va întâmpla mai departe în viața copilului celor doi?

Prin lucrarea de față îmi propun să răspund la astfel de întrebări și să contribui, până la urmă, la siguranța cititorului și a comunității. În acest sens, explic ce este criminalitatea violentă, cum afectează viața fiecăruia dintre noi, ce fel de infracțiuni violente sunt mai frecvente în România și din ce cauze, cum ne putem proteja și cum putem să prevenim unele delicte grave.

Ce este criminalitatea violentă?

Am definit criminalitatea violentă ca fiind un act săvârșit cu intenție, care pune în pericol în mod direct viața și integritatea fizică a victimei și este sancționat de legislația penală (omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol, tâlhărie). Există cercetători care consideră că forme de criminalitate violentă sunt, de asemenea, atacuri teroriste cu bombă, agresiuni între bande de cartier, vătămări incluse în categoria corporate crime, generate de lipsa condiţiilor de muncă ori de încurajarea asumării unor riscuri la locul de muncă (accidentele din mine sau de pe platformele maritime, contaminarea cu microorganisme, pregătirea, depozitarea ori distribuirea unor produse dăunătoare organismului etc.).[1]  

Dintre toate tipurile de criminalitate, omuciderea este principala cauză de deces la nivel global. În anul 2017, au fost victimele omorului interpersonal peste 460.000 de oameni din întreaga lume, ca pondere însemnând aproximativ de trei ori mai mult decât persoanele care și-au pierdut viața în conflicte armate și acte de terorism.[2] Forme ale criminalității violente, precum omorul, violul sau tâlhăria au un grad crescut de pericol social și un potențial de distrugere nemărginit asupra oamenilor și a comunităților în care se petrec.

Ce forme de criminalitate violentă se petrec mai des în Europa și implicit, în România?

Datele din ultimii ani arată că la nivel național și european a scăzut numărul delictelor de omor şi a crescut cel al actelor de viol. În acelaşi timp, incidenţa infracţiunilor comise contra patrimoniului s-a redus în Europa şi a crescut în România (vezi Tabel 1). Așadar, violul și tâlhăria sunt infracțiuni care în România se petrec mult mai des decât la nivel european.

Tabel 1: Evoluţia criminalităţii violente la nivel european şi naţional

  Europa 2008-2018 România 2004-2019
Delict Tendință Tendință
Omor
Viol ↑↑
Tâlhărie ↑↑

Sursa: calcule ale autorului, pe baza datelor înregistrate de Eurostat și Inspectoratul Geneal al Poliției Române

Figura 1. Factori de risc ai criminalității violente
Sursa: Literatura de specialitate și cercetările autoarei

De ce ajung oamenii să comită acte de criminalitate violentă?

Răspundem împreună provocării de a analiza cauzele acestei probleme sociale din perspectivă multidisciplinară, apelând deopotrivă la concepții din biocriminologie şi genetică comportamentală, criminologie, psihologie şi psihopatologie, sociologie şi sănătate publică (vezi Figura 1). Ca element de noutate, sunt prezentați factorii și mecanismele care favorizează asemenea delicte, făcând o analiză comparativă între literatura de specialitate și cercetările realizate de mine, atât cu persoane care au comis delicte cu violență cât și cu practicieni în domeniu.

După cum putem observa, există nenumărate condiții care pot să determine o crimă, un viol sau o tâlhărie, însă, trebuie să fim foarte precauți în analiza lor, pentru că este posibil ca un context similar să nu influențeze nicicum alți oameni în a comite un delict. Din această perspectivă, cartea aduce o contribuție originală la înțelegerea nuanțată a criminalității violente, având la bază istoriile de viață studiate. 

Cum putem să ne protejăm și să prevenim criminalitatea violentă?

 

 În carte vom descoperi mai multe soluții și recomandări:

  • La nivel individual: informarea și conștientizarea riscurilor petrecerii unui delict violent (evitarea persoanelor și a contextelor care pot să devină violente, reducerea consumului de alcool sau alte substanțe care afectează discernământul, contactarea celor care pot să ofere ajutor în caz de urgență, precum polițiști sau asistenți sociali);
  • La nivel familial – spațiul în care violența se învață și se manifestă frecvent: (susținerea victimelor și a agresorilor pentru a depăși problemele legate de violență, sprijinirea copiilor în procesul de educare și adoptare a unui stil de viață sănătos, intervenția în timp util în situațiile de violență repetată, cu urmări grave);
  • La nivelul societății: dezvoltarea serviciilor sociale și a celor de siguranță publică, în zonele defavorizate, îndeosebi cele rurale (ONG-uri, secții de poliție, centre de asistență socială), creșterea accesului pe piața muncii și a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile;
  • La nivelul instituțiilor de prevenire și control: programe de reintegrare socială adresate minorilor și tinerilor (instrumente de lucru speciale pentru persoanele foarte violente, măsuri de creștere a nivelului de educație al celor aflați în custodie, măsuri de sprijinire a foștilor deținuți, pentru reîntoarcerea în comunitatea liberă).

Bibliografie:

Mihaiu Simona (2021), Criminalitatea violentă. Semnificații și implicații sociale, Editura Pro Universitaria, București.

EUROSTAT, Income and living conditions, Quality of life, Recorded offences by offence category – police data. Online:

https://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/crim_off_cat_esms.htm, accesat 09.09.2020.

[1] Levi, M. şi Maguire, M. (2002). Violent crime în Maguire, M., Morgan, R. şi Reiner, R. (eds.) The Oxford Handbook of Criminology. UK: Oxford University Press.

MAI, IGPR, Direcția Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative, Online: https://www.politiaromana.ro/ro/utile/statistici-evaluari/evaluari, accesat 12.01.2021.

[2] Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) (2019), Global Study on Homicide. Online: https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/gsh/Booklet1.pdf, accesat 10.08.2020.

UNODC (2019), Global Study on Homicide. Online: https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/gsh/Booklet1.pdf, accesat 10.08.2020.

Leave a Reply