O discuție colegială despre reinstituționalizarea sociologiei în România

Această discuție a fost prilejuită de apariția cărții „Miron Constantinescu. O biografie” de Ștefan Bosomitu (București, Editura Humanitas, 2014, 476 pag.) în care este inserat studiul de caz ”Miron Constantinescu și reinstituționalizarea sociologiei românești” (Capitolul XVIII, pp. 327-354). O concluzie a fost că reinstituționalizarea sociologiei în România nu s-a realizat instantaneu, printr-o hotărâre de partid, ci este vorba despre un proces de durată, de cel puțin un deceniu, cu etape de evoluție și involuție. Un moment important în procesul de reinstituționalizare a sociologiei îl reprezintă înființarea în 1966 a Secției de Sociologie în cadrul Facultății de Filozofie de la Universitatea din București. Rolul profesorului Miron Constantinescu în reinstituționalizarea sociologiei și în evoluția ei este controversat. Participanții la discuție, foști studenți ai lui Miron Constantinescu și profesori din prima Catedră de sociologie înființată în România în perioada comunistă (1966), au evocat personalitatea profesorului și sociologului Miron Constantinescu, așa cum l-au cunoscut, sine ira et studio. S-a propus publicarea în 2016, când se împlinesc 50 de ani de la înființarea primei catedre de sociologie din România socialistă, a unui volum de evocări și amintiri ale studenților din prima promoție de sociologi.

Sociologia ca știință: Reflecții pe marginea unei dezbateri.

Numărul 136, din 2011/2012, al revistei COMMENTAIRE – o publicaţie poate nu foarte cunoscută la noi, dar prestigioasă în peisajul francez al ştiinţelor socio-umane, chiar şi numai pentru că a fost întemeiată de Raymond Aron şi continuă să apară prin grija fiicei acestuia, Dominique Schnapper – prezintă răspunsurile unor reputaţi sociologi din Europa (şi ale unui canadian) la o anchetă concepută şi realizată de Raymond Boudon. Întrebările, în număr de cinci, destul de stufos formulate, cereau, în esenţă, opinia şi poziţia respondenţilor în legătură cu caracterul ştiinţific al sociologiei, cu specificul acestei discipline în rândul ştiinţelor în general, cu diversitatea de stiluri şi deci cu pluralismul abordărilor întâlnite în cadrul contribuţiilor plasate sub titulatura de sociologie, cu locul şi funcţia acestei ştiinţe / discipline în societăţile democratice. De altfel, titlul dezbaterii iniţiată de Boudon este foarte sugestiv pentru ceea ce, în fapt, s-a urmărit a se discuta, fiind el însuşi formulat sub forma unei întrebări: Sociologia: ştiinţă sau disciplină?

Replică la „Faust ca sociolog: poate totuși sociologul să fie fericit?” (în Zamfir, 2009, O istorie subiectivă în sociologia românească. Din 1944 până în prezent)

Ștefan Buzărnescu formulează  o replică  la capitolul „Faust ca sociolog: poate totuși sociologul să fie fericit”, capitol semnat de Cătălin Zamfir în lucrarea al cărei autor este, O istorie subiectivă  în sociologia românească. Din 1944 până  în prezent (Polirom, 2009).