Contribuție la reconstrucția profilului identitar românesc

Afirmat ca universitar prin vocaţie cu studii şi exegeze remarcabile pentru literatura ştiinţifică de profil, Domnul Dr. Marius-Mircea Crişan surprinde cu un studiu centrat pe perioada în care  Domnitorul Țării Româneşti, rămas în istorie sub numele de Vlad Țepeş, a singularizat la nivelul Evului Mediu European un stil de gestionare a problemelor sociale pe baza impunerii prin violenţă a unor norme de civism devenite legendare: pedepsirea, în public, a celor care comiteau nedreptăţi individuale şi colective prin condamnarea sumară la moarte, executarea pedepsei constând în ”tragerea acestora în ţeapă”.

Proiectarea socială integrată – contribuție la definirea modelului social al Europei unite

Demersul de faţă lansează în circuitul ştiinţific un punct de vedere asupra riscului de derapaj spre mimetism metodologic în abordarea problemelor sociale sub trendul globalizării (şi) din perspectiva unilaterală, chiar exclusivistă, a economicului, care nu duce de facto nici la măsurarea lor reală şi nici la abordarea lor corectă. În replică, propunem o abordare nuanţată, cu focalizare pe aspecte de specific, valori şi experienţe naţionale/locale de succes, oferind exemplul experimentului reuşit de interculturalitate din partea românească a fostului Banat istoric. Pledăm pentru utilizarea indicatorilor sintetici ai creşterii economice, respectiv folosirea dinamicii  ocupării populaţiei pe cele trei sectoare, o metodologie mai adecvată pentru perspectiva socială de abordare, în registru comparat, a nivelului de dezvoltare a ţărilor în cel mai imediat prezent şi în perspectivă istorică.

Replică la „Faust ca sociolog: poate totuși sociologul să fie fericit?” (în Zamfir, 2009, O istorie subiectivă în sociologia românească. Din 1944 până în prezent)

Ștefan Buzărnescu formulează  o replică  la capitolul „Faust ca sociolog: poate totuși sociologul să fie fericit”, capitol semnat de Cătălin Zamfir în lucrarea al cărei autor este, O istorie subiectivă  în sociologia românească. Din 1944 până  în prezent (Polirom, 2009).