O reconsiderare a rolului studiilor doctorale din perspectiva societă ții cunoașterii

Societatea umană a parcurs diferite etape în evoluția sa de la cea de vânători-culegători, agrară, industrială, informațională și până la cea în care trăim, numită societatea cunoașterii. Odată cu cea mai tulburătoare transformare și extindere a unei aplicații a Internetului, tehnologia world wide web, s-a produs și o transformare socială majoră pentru fiecare dintre noi. Acum putem coopera și concura în timp real cu mai mulți oameni din alte colțuri ale lumii în diferite domenii și în relații mai strânse decât în oricare altă perioadă istorică – folosindu-ne de calculatoare, e-mail, rețele cu fibră optică, teleconferințe sau de software-uri noi și dinamice. Niciodată în istoria planetei noastre nu s-a mai întâmplat ca atâția oameni – pe cont propriu – să aibă posibilitatea de a găsi atât de multe informații despre atât de multe lucruri și despre atâția alți oameni. Deși procesele de schimbare socială din trecut s-au bazat tot pe progrese în cunoaștere, cunoștințele noi erau menite să consume natura-mamă. Vorbim acum despre societatea cunoașterii – ca aproximare a societății globale – deoarece acum se încearcă să se pună de acord nevoile naturii umane, tot mai mari și mai diverse, cu cele ale regenerării naturii-mame, propunând modalități de dezvoltare ale resurselor inepuizabile, înainte de toate a resursei reprezentate de inteligența umană, de cunoaștere, de propensiunea spre inovare, de capacitatea antreprenorială sau de asociativitatea creativă (Marin Dinu în Ion Gh. Roșca, 2006: 10).

Criza mondială

Prezenta apariţie editorială constituie o reflecţie, accesibilă tuturor, într-un subiect extrem de actual, şi anume criza prin care trece întreaga umanitate. Oferind o imagine unitară şi generală asupra fenomenului, lucrarea prezintă cele mai însemnate consecinţe ale crizei asupra vieţii sociale a oamenilor şi avansează soluţii pentru depăşirea situațiilor patologice, prin valorizarea activităților din domeniul sociologic. Prin analiza științifică a dimensiunilor crizei sunt oferite date importante referitoare la forța de muncă, producția industrială, situația asistenței medicale, a familiei și tinerilor, obținându-se o imagine globală asupra fenomenului, de real folos specialiștilor, dar și marelui public.

Evaluarea datelor în cadrul cercetării socio-economice în domeniul ocupării persoanelor cu scleroză multiplă

În procesul de integrare socială și modernizare, în toate societăţile se înregistrează inevitabil pierderi sau rămâneri în urmă individuale. Unele persoane sunt sărace, nu au capacitatea de a se integra normal sau cu succes în comunitate, nu pot face față cerințelor competitive moderne sau societatea nu este capabilă să le ofere tuturor oportunităţile necesare. Sunt grupuri relativ restrânse, cu caracteristici structurale care prezintă riscuri ridicate. Din aceste categorii menționăm în special persoanele cu dizabilități, cu boli cronice, cu SM etc.

Învăţământul universitar în faţa unei provocări: calitatea în context european

În ultimul timp s-au accentuat preocupările asupra direcţiilor de dezvoltare a sistemului universitar românesc în noul context european. Integrarea europeană oferă universităţilor noastre o explozie rapidă a oportunităţilor. Dar s-a accentuat şi competiţia academică, prin internaţionalizarea ei. Competiţia universitară a trecut rapid graniţele României şi s-a extins la întreaga Europă. Sistemul universitar se confruntă nu numai cu oportunităţi, dar şi cu noi riscuri şi provocări specifice timpului nostru.

Sociologia ca știință: Reflecții pe marginea unei dezbateri.

Numărul 136, din 2011/2012, al revistei COMMENTAIRE – o publicaţie poate nu foarte cunoscută la noi, dar prestigioasă în peisajul francez al ştiinţelor socio-umane, chiar şi numai pentru că a fost întemeiată de Raymond Aron şi continuă să apară prin grija fiicei acestuia, Dominique Schnapper – prezintă răspunsurile unor reputaţi sociologi din Europa (şi ale unui canadian) la o anchetă concepută şi realizată de Raymond Boudon. Întrebările, în număr de cinci, destul de stufos formulate, cereau, în esenţă, opinia şi poziţia respondenţilor în legătură cu caracterul ştiinţific al sociologiei, cu specificul acestei discipline în rândul ştiinţelor în general, cu diversitatea de stiluri şi deci cu pluralismul abordărilor întâlnite în cadrul contribuţiilor plasate sub titulatura de sociologie, cu locul şi funcţia acestei ştiinţe / discipline în societăţile democratice. De altfel, titlul dezbaterii iniţiată de Boudon este foarte sugestiv pentru ceea ce, în fapt, s-a urmărit a se discuta, fiind el însuşi formulat sub forma unei întrebări: Sociologia: ştiinţă sau disciplină?

Percepția populației asupra stării societății

Articolul de faţă îşi propune o analiză a percepţiei populaţiei asupra problemelor sociale cu care aceasta se confruntă, a fluctuaţiilor de intensitate înregistrate de către acesta în descursul ultimelor două decenii. Datele utilizate provin din cercetări realizate în ultimii 20 de ani pe eşantioane reprezentative pentru populaţia României.