Percepția populației asupra stării societății

Articolul de faţă îşi propune o analiză a percepţiei populaţiei asupra problemelor sociale cu care aceasta se confruntă, a fluctuaţiilor de intensitate înregistrate de către acesta în descursul ultimelor două decenii. Datele utilizate provin din cercetări realizate în ultimii 20 de ani pe eşantioane reprezentative pentru populaţia României.

“Stiluri de viaţă în Romania postcomunistă. Ce modele de comportament adoptăm şi de ce” Marian Vasile Iaşi, Editura Lumen, 2010, 231 pagini

În ziua de astăzi, atât în mass-media, în varii domenii precum medicina sau spiritualitatea, cât şi în simple conversaţii informale apare din ce în ce mai des sintagma „stil de viaţă”. Toţi cei care o folosesc au o idee despre ce anume este un stil de viaţă şi cam care ar fi elementele subscrise lui, însă precum se întâmplă în cazul multor concepte fundamentale teoretizate sociologic după ce au fost utilizate la scară largă la nivelul simţului comun, definirea şi operaţionalizarea acestuia reprezintă o provocare mult mai mare decât ar fi de aşteptat, ţinând cont de intensa sa utilizare.

Costurile incluziunii romilor din România până în 2010

Atunci când minoritatea romilor intră în atenţia publică, datorită unor evenimente, fapte şi fenomene la care ei participă, în cadrul larg al societăţii româneşti sau în noul cadru european, este frecvent invocată lipsa integrării lor. Cercetările efectuate (Barometrul incluziunii romilor2, studii privind percepţia minorităţii romilor de către populaţia majoritară etc.) arată că responsabilitatea pentru integrarea/incluziunea romilor este atribuită de către cei chestionaţi, Guvernului, inclusiv Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR), Parlamentului, organizaţiilor neguvernamentale ale romilor (ONG-urilor) şi romilor înşişi.

Economia socială în România: două profiluri regionale

Deşi ca practică, în România, economia socială îşi găseşte originile cu mai bine de un secol în urmă, în literatura de specialitate, subiectul nu a fost abordat decât sporadic şi nu în mod substanţial, fiind un domeniu destul de puţin cunoscut la noi în ţară. În lucrarea “Economia socială în România: două profiluri regionale”, autorii realizează una dintre puţinele descrieri ale acestui domeniu din literatura română de specialitate, propunând o abordare multifaţetată (din punct de vedere economic, legislativ, social etc.).

Cât de eficace și eficientă este protecția socială pentru copiii din România?

Sistemul de protecţie socială din România s-a dezvoltat în ultimii ani în special în sfera furnizării de prestaţii sociale şi mai puţin (sau chiar deloc) în sfera furnizării de servicii sociale. Acest lucru a fost notat în cadrul programelor pe care UNICEF România le susţine în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi constituie obiectul disertaţiei de faţă.

România după 20 de ani: de la clasa muncitoare spre o clasă creativă

Era globalizării şi a vitezei a impus transformări esenţiale în viaţa majorităţii oamenilor mai ales din perspectiva muncii. Relaţia dintre muncă şi nemuncă a devenit tot mai complexă, fapt ce impune ca politicile de pe piaţa muncii să se centreze pe creşterea numărului de angajaţi şi pe minimizarea angajării precare. Principalul semnal de alarmă îl reprezintă faptul ca majoritatea statelor membre aparţinând UE-15 se confruntă cu dificultăţi economice şi sociale ce necesită adoptarea de măsuri rapide şi eficiente pentru redresarea societăţilor aflate în declin. Nu este de neglijat faptul că Uniunea Europeană (UE), are ca scop crearea unui sens economic şi social comune statelor membre, scop ce transcende interesul competitivităţii internaţionale. (Giddens, 2007:126).