Voci competente precum A. Giddens în Marea Britanie (2006) şi C. Zamfir în România (2009) afirmă  că  sociologia, ca  ştiință  academică, se află  în declin sub aspectul prestigiului său, al interesului public  şi al importanței cercetărilor sale. Această  lucrare argumentează  că  ne confruntăm cu un proces social ale cărui cauze îşi au originile în schimbările care au avut loc în relația dintre sociologie (cercetarea ştiințifică  a societății moderne) şi politică. Sociologia a fost importantă  ca ştiință  atât timp cât diferite grupuri de politicieni s‐au confruntat pe tema celui mai bun sistem de distribuție a resurselor sociale  şi economice ale societății. În asemenea împrejurări, paradigme sociologice alternative au fost dezvoltate pentru a sprijini legitimitatea unor sisteme de distribuție alternative. Mecanismul este la fel de vechi precum istoria politică cunoscută  şi are avantaje, când opțiuni politice alternative pentru sisteme de distribuție alternative se aflau în competiție, şi dezavantaje, când un sistem de distribuție dominant nu era de contestat de nici o opțiune politică  alternativă. Ultimele decenii ilustrează  perioade când un sistem de distribuție necontestat politic – „capitalismul pieței libere” – a dominat atât acțiunea politică, cât şi ideologia academică şi cotidiană, prin globalizare şi postcomunism. Actuala criză financiară şi recesiunea economică  pe care le‐a produs atât în economiile dezvoltate, cât şi în economiile în dezvoltare precum cea a României, pun la îndoială  sistemul dominant de distribuție, dar sociologia şi sociologii sunt slab pregătiți pentru o dezbatere şi, deci, pentru o reînnoire.