Ocuparea nesalarială ca eșec pe piața muncii

Munca pe cont propriu pare o opțiune viabilă și promițătoare, pentru individ și societate. Acest text face referire la implicațiile mai puțin așteptate ale muncii pe cont propriu.

PDF

Statistic, ocuparea nesalarială (OnS) se referă la situația celor care, într-o perioada dată, au desfășurat activități pentru profit sau câștig familial, în bani sau în natură.Formele OnS sunt diverse incluzând patroni, lucrători pe cont propriu, membrii ai cooperativelor de producție, lucrători familiali neremunerați și chiar pe cei care produc pentru propriul consum, dacă acesta reprezintă o parte importantă a consumului total al gospodăriei (ILO, 1982). Dată fiind prezența restrânsă a ultimelor trei categorii ocupaționale în ansamblul ocupării totale acestea nu fac, de regulă, obiectul unei atenții statistice speciale. În acest studiu indicatorul OnS se referă la primele două forme.

Opțiunea pentru OnS, munca pe cont propriu, pare firească într-o economie care a optat pentru organizarea pe principii de piață; este expresia libertății individuale, o soluție flexibilă pentru nișele economiei locale, materializează inițiativa și creativitatea, permite suplimentarea veniturilor individuale și echilibrul între viața profesională și personală. În anumite contexte creșterea șomajului sau cea economică poate fi însoțită de creșterea ratei OnS (Blanchflower, 2000; Thurik & all, 2008; Halicioglu & Yolac, 2015). Cu toate acestea, OnS este mai puțin răspândită decât ne-am putea aștepta (Tabel 1).

Tabel 1 Nivelul ocupării și specificul OnS, pe grupe de vârstă, 2014

  Rate de ocupare OnS, % din total populatie ocupată OnS fără angajați % din total OnS
  15-74 15-24 25-64 65-74 15-74 15-24 25-64 65-74 15-74 15-24 25-64 65-74
UE 28 57.5 32.4 71.4 8.8 15 4.2 15.3 46.5 71.8 88.8 71.1 77.2
România 56.3 22.5 68.8 20.2 20.5 10.8 18.9 68.5 94.4 99.5 93.4 99.6

Sursa: Eurostat, lfsa_ergaed și prelucrări după lfsa_esgais, lfsa_egaed

Perspectiva socio-economică identifică o paletă largă de vulnerabilități asociate OnS, chiar în formele moderne ale externalizării/sub-contractării unor activități (Böheim & Mühlberger, 2009). Între acestea se numără faptul că este frecvent tranzitorie în traiectoria ocupațională a individului, poate afecta negativ veniturile sau oportunitățile ocupării salariale ulterior încetării OnS (Bruce&Schuetze, 2004; Hyytinen & Rouvinen, 2008; Andersson, 2011), având, în general, consecințe negative asupra veniturilor după încetarea Ons (Meager, 2007). Ons este mai probabilă la niveluri extremeale educației (Blanchflower, 2000), la bărbați, la vârste avansate (Blanchflower, 2000; Meager, 2007), dacă există pe linie paternă experiență OnS (Grilo & Thurik, 2005; Meager, 2007). Succesul OnS este condiționat de apelul la competențe profesionale, strategice, de dezvoltare, financiare (Meager, 2007; EU/OECD, 2015) pentru ajustarea continuă a producției/ofertei la dezvoltarea tehnologică și la mediul economic în care funcționează. Aceste condiții nu există a priori pe scară largă. Analiza de față identifică relația OnS cu câteva fenomene negative în spațiul european și totodată cu riscul de a masca șomajul sau sub-ocuparea.

Tabel 2 Populație în risc de sărăcie, 16 ani și peste, %

UE_28 România Niveluri minime Niveluri maxime
2014 Total 16.4 22.8 R. Cehă (8.7) România
OnS 22.8 57.2 R. Cehă (7.1) România; nivel imediat anterior Portugalia (~30)

Sursa: Eurostat, ilc_li04

România are o rată a OnS între cele mai mari din spațiul UE28, rate mici ale șomajului (6.8% față de 10.2% UE28, Eurostat / tsdec450), darși o categorie numeroasă de lucrători familiali neremunerați (LFN). Aceștia din urmăau reprezentat, în ultimii 3 ani, aprox. 10% din populația ocupată, în scădere după 2010, față de 1.2% media UE28 (Eurostat/ lfst_r_lfe2estat). OnS în România este în cvasi-totalitate fără angajați, mai degrabă specifică ruralului (33.4%, în ultimii 3 ani, la care se adaugă LFN – cca. 20%; Tempo INSSE, 1996-2016), mai larg prezentă în regiunile sărace (NE- 53.6%; SV- 48.6% vs. București-Ilfov – 6.6%; Eurostat/ lfst_r_lfe2estat). De aici și latențele sale negative.

Relativa egalitate a ocupării totale între România și spațiul UE28 pe grupa de vârstă 15-74 ani se obține prin contrabalansarea sub-ocupării tinerilor cu supra-ocuparea pe grupa vârstnică,non-standard, de activitate (65-74 ani). Pe ambele grupe România depășește însă cu mult nivelul european al OnS (Tabel 1). Altfel spus, și intrarea și ieșirea de pe piața românească a muncii tind să se facă mai târziu și mai accentuat decât în spațiul european în forme OnS negeneratoare de muncă salarială.

Și în conjuncție cu dimensiunea sărăciei, România apare într-o poziție singulară, prin aceea că riscul de sărăciepentru populația ocupată în forme nesalarialeîl depășește pe cel european pentru șomeri (57.2% față de 47.4%; Tabel 2). Faptul că în nicio altă țară OnS, în sens larg, nu este atât de sever expusă riscului de sărăcieindicăo natură diferită a motivațiilor care conduc la acest statut și/ sauexistența unor politici naționale, economice sau sociale, care au eficientizat efortul antreprenorial individual în aceste țări, de unde și prevalența mai ridicată a OnS cu angajați.

Tabel 3 Nivelul coeficienților de corelație, UE28, 2014

  Rata OnS
15-24 ani 25-74 ani
Rata de ocupare 15-25 ani -.526** -.369
Rata de ocupare 25-74 ani -.484* -.635**
Sub-ocuparea part time, 15-24 ani .633** .598**
Sub-ocuparea part time, 25-74 ani .554** .533**
Sub-ocupareatemporară, 15-74 ani .457* .429*
Tineri NEET 15-24 ani .584** .545**
Cuprindereîneducația de lungădurată, 25-64 ani -.420* -.353
Rata riscului de sărăcie 16+ ani (venitdisponibil sub 60% din cel median din societate) .434* .282

Notă: corelație semnificativă statistic la nivel de încredere de 95% (*), respectiv 99% (**).

Sursa: Eurostat, prelucrări după lfst_r_lfe2estat, lfsa_ergaed, lfsa_etpgan, lfsa_etgar, lfsa_eppga, lfsa_epgar, tsdsc440, edat_lfse_20, ilc_li04

În spațiul european relația directă (corelație pozitivă) dintre OnS și sărăcie nu este validată statistic decât pentru grupa 15-24 ani, acolo unde ponderea OnS fără angajați în totalul său crește spre un nivel apropiat României (Tabel 3). Se validează însă relația directă cu fenomene negative precum sub-ocuparea (ocupare part-time sau temporară pentru motivul de a nu fi găsit un angajament de muncă cu timp integral/ nedeterminat) și cu fenomenul NEET (tineri care nu sunt nici în sistemul de educație nici pe piața muncii), fenomene pozitiv corelate cu riscul de sărăcie (+0.55, respectiv +0.65). Negativă este relația OnS cu rata de cuprindere în educația de lungă durată, dar și cu nivelul general de ocupare. În cazul tinerilor, OnS pare să fie și răspuns la nivelul scăzut de trai în societate (rata OnSfiind invers corelată cu ocuparea la vârste mature și pozitiv corelată cu riscul de sărăcie).

Putem concluziona că, în contextul anului 2014:

  1. rate ridicate de ocupare nu au fost susținute prin OnS, ci prin ocuparea salarială;
  2. OnS nu este un indicator al gradului de privatizare al unei economii.

Pentru România se conturează măsuri necesare de intervenție din sfera dezvoltării regionale pentru creșterea nivelului agregat al ocupării, flexibilizarea reglementărilor privind ocuparea salarială, a orientării profesionale și antreprenoriale. Sunt necesare cu deosebire:

  • coborârea vârstei de debut a orientării profesionale și a contactului cu diferite specializări;
  • un sistem (și nu doar cursuri) de (re)calificare profesională în viața adultă;
  • facilități pentru dezvoltarea sistemului asociativ de producție în mediul rural;
  • suport pentruOnS, deopotrivă pentru educația antreprenorială și demararea unei afaceri.

Bibliografie

Andersson L. (2011) Occupationalchoiceandreturnsto self-employmentamongimmigrants, International Journal of Manpower Vol. 32 No. 8, pp. 900-922

Blanchflower D. (2000) Self-employment in OECD countries, LabourEconomics 7, pp. 471–505

Böheim R., Mühlberger U. (2009) Dependent self-employment: workersbetweenemploymentand self-employment in the UK, ZeitschriftfürArbeitsmarktForschung 42 pp. 182–195

Bruce D., Schuetze H.J. (2004) The labor market consequences of experience in self-employment, LabourEconomics 11, pp. 575–559

EU/OECD (2015) PolicyBrief on Sustaining Self-employment. EntrepreneurialActivities in Europe

Grilo I., Thurik R. (2005) Entrepreneurial Engagement Levels in the European Union, International Journal of Entrepreneurship Education, 3(2), pp. 143-168

Halicioglu F., Yolac S. (2015) Testing the impact of unemployment on self-employment: empirical evidence from OECD countries, Munich Personal RePEc Archive Paper No. 65026 http://mpra.ub.uni-muenchen.de/65026/

Hyytinen A., Rouvinen P. (2008). The Labour Market Consequences of Self-Employment Spells: European Evidence. Labour Economics, volume 15, issue 2 (April), pp. 246-271

ILO (1982) Resolution concerning statistics of the economically active population, employment, unemployment and underemployment, adopted by the Thirteenth International Conference of Labour Statisticians, Geneva, http://laborsta.ilo.org/applv8/data/c2e.html

Meager N. (2007) Self-employment Dynamics and ‘TransitionalLabourMarkets’: Some more UK evidence, Institute for Employment Studies Working Paper: WP12

Thurik A.R., Carree M.A., van Stel A., Audertsch D.B., (2008) Does self-employment reduce unemployment?, Journal of Business Venturing 23(6), nov., pg. 673–686

Eurostat (1999-2015) Employmentbyage, professional status and NUTS 2 regions (1 000), Code: lfst_r_lfe2estat, Disponibil online: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=lfst_r_lfe2estat&lang=en# [Vizualizat: 09.2016]

Eurostat (2006-2015) Employmentratesby sex, ageandeducationalattainmentlevel(%). Code: lfsa_ergaed, Disponibil online: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=lfsa_ergaed&lang=en[Vizualizat: 09.2016]

Eurostat (2006-2015) Employmentby sex, ageandeducationalattainmentlevel(1000). Code: lfsa_egaed, Disponibil online: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=lfsa_egaed&lang=en[Vizualizat: 09.2016]

Eurostat (1983-2015) Self-employmentby sex, ageandoccupation (1 000), Code: lfsa_esgais, Disponibil online: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=lfsa_esgais&lang=en [Vizualizat: 09.2016]

Eurostat (2006-2015) At-risk-of-poverty rate by poverty threshold and most frequent activity in the previous year – EU-SILC survey, Code: ilc_li04, Disponibil online: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=ilc_li04&lang=en [Vizualizat: 09.2016]

Eurostat (2006-2015) Temporary employees as percentage of the total number of employees, by sex, age and citizenship (%), Code: lfsa_etpgan, Disponibil online: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=lfsa_etpgan&lang=en[Vizualizat: 09.2016]

Eurostat (2006-2015) Main reason for the temporary employment – Distributions by sex and age (%), Code: lfsa_etgar, Disponibil online: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=lfsa_etgar&lang=en [Vizualizat: 09.2016]

Eurostat (2006-2015) Part-time employment as percentage of the total employment, by sex and age (%), Code: lfsa_eppga, Disponibil online: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=lfsa_eppga&lang=en [Vizualizat: 09.2016]

Eurostat (2000-2015) Main reason for part-time employment – Distributions by sex and age (%), Code: lfsa_epgar, Disponibil online: appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/…  [Vizualizat: 09.2016]

Eurostat (1992-2015)Lifelong learning, Code: tsdsc440, Disponibil online: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tsdsc440 [Vizualizat: 09.2016]

Eurostat (2006-2015) Young people neither in employment nor in education and training by sex, age and labour status (NEET rates), Code: edat_lfse_20, Disponibil online: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=edat_lfse_20&lang=en [Vizualizat: 09.2016]

Eurostat (1990-2015) Total unemployment rate, Code: tsdec450, Disponibil online: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tsdec450&plugin=1 [Vizualizat: 11.2016]

Tempo INSSE (1996-2016) Populația ocupată pe grupe de vârstă, după statut profesional și medii, cod: AMG1102, Disponibil online: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AMG1102 [Vizualizat: 11.2016]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *