Cum putem să creștem participarea tinerilor? Aici găsiți o prezentare a câtorva unelte practice.
Participarea înseamnă să iei parte la ceva, însă, mai mult decât atât, înseamnă să faci parte dintr-un întreg supraindividual, să acționezi în cooperare cu alții în scopuri care depășesc orizonturile individuale, să fii partener în asumarea responsabilității în ceea ce privește atât deciziile, cât și acțiunile. Astfel, participarea este o provocare. O democrație matură nu este posibilă în absența participării cetățenilor. Pe de altă parte, există multe bariere în calea participării cetățenilor la viața publică, mai ales în cazul tinerilor.
Caracteristici și comportamente precum evadarea în zona privată, individualism, concentrarea pe propria carieră sunt atribuite oamenilor tineri. Acestea sunt atitudini care îngreunează participarea în activități desfășurate pentru binele comun. Există câteva ghiduri și website-uri care pot ajuta la creșterea participării (United States Environmental Protection Agency – [Agenția pentru Protecția Mediului a Statelor Unite] (n.d), Participation Works – [Participarea Funcționează] (n.d), Family Health International – [Internaționala Sănătății Familiei] (2005), Participatory Methods – Metode Participative (n.d)). Acestea sunt centrate pe participare în vederea rezolvării diferitelor probleme sau în vederea cooptării/interacțiunii cu diverși actori interesați (en. stakeholders). Scopul lor este, în principal, unul eminamente practic și, dincolo de câteva avantaje, perspectivele generale și teoretice lipsesc. Autorii se concentrează, de regulă, pe prezentarea de metode și resurse pentru creșterea nivelului de activitate și participare și oferă o serie de indicii despre cum pot fi acestea puse în practică prin adaptarea la contexte specifice.
Cartea “Participation Youth Handbook” pare să fie diferită. Autorii nu doar că prezintă metodele și exemplele, ci și discută și reflectează pe marginea participării. Pregătirea acestui manual poate fi considerată o încercare de a răspunde la problema pasivității sociale și civice a generației tinere. Participarea – după cum subliniază autorii – nu este un scop în sine, ci este un proces. Este o acțiune importantă care poate schimba viețile indivizilor și destinul întregii societăți.
Manualul are mai multe părți, la începutul primei părți fiind explicat conceptul cheie. În cea de-a doua parte, sunt prezentate câteva modele de participare. Partea a treia cuprinde descrieri ale studiilor de caz selectate. Accentuarea acestor aspecte practice este ceea ce îi face pe autori să se aștepte ca acest demers să-i încurajeze pe cei tineri, inclusiv pe cei care se află pe piața muncii, să se angajeze în procesul participării.
În ce măsură poate să contribuie acest manual la realizarea acestui obiectiv? În primul rând, arătând diferitele modele de participare, cu accent pe activitatea tinerilor. În al doilea rând, prin prezentarea și analizarea a câteva cazuri de angajare a tinerilor în atingerea unor scopuri sociale. În al treilea rând, prin propunerea de scenarii de jocuri sau activități menite să stârnească interesul tinerilor.
În descrierea diferitelor moduri de participare, este utilizată metafora scării. Scara poate fi un instrument pentru luarea deciziilor importante. Manualul descrie câteva tipologii ale participării care iau în considerare gradul de implicare al participanților.
Cele trei studii de caz ilustrează diferite părți ale participării ca proces. În primul, este vorba despre strădaniile tinerilor pentru a-și păstra fondurile bugetare alocate pentru activitățile lor. În cel de-al doilea, sunt descrise activitățile Primarilor Tineri si ale Tinerilor Consilieri ai acestora. Al treilea studiu de caz prezintă modalități pentru depășirea dimensiunilor individuale și colective ale barierelor de comunicare. Toate exemplele de participare a tinerilor în crearea spațiului public combină cel puțin trei elemente. Primul dintre acestea este angajamentul real al reprezentanților tinerei generații în ceea ce ei consideră a fi probleme importante și serioase. Al doilea este nevoia de a implica stakeholderi diverși când sunt în joc obiective comune. Al treilea este acela că ele subliniază faptul că implicarea tinerilor în procesele de luare a deciziilor este responsabilizatoare, inspirațională și educațională pentru ei (pregătire pentru activități politice).
Partea practică a manualului este cea mai importantă, precedată de jocul „Participare la 360˚” și scenarii pentru cursuri. Jocul 360˚ presupune implicarea participanților în toate etapele luării de decizii publice referitoare la schimbarea unui spațiu public, proces luat ca exemplu. Include etape precum formularea obiectivelor și activităților, a direcțiilor și, de asemenea, consultări și discuții pentru identificarea celor mai bune soluții. De asemenea, luarea deciziei și evaluarea în profunzime a procesului fac parte din acest joc.
Ultima pare a manualului conține “Activități”: 25 de scenarii pentru clase de tineri, gata de folosit. Idea “Activităților” este orientată către competențele de bază și, în același timp, necesare în procesele participative. Obiectivul principal este acela de a oferi participanților la potențiale ateliere modelele potrivite abilităților de comunicare cu parteneri din culturi diferite (și, în mod special, cu valori diferite), de genuri diferite sau cu abilități diferite.
Valoarea centrală a manualului stă în faptul că autorii au acordat multă atenție atât teoriei, cât și practicii. În afară de a învăța despre tehnici și instrumente, autorii învață prin intermediul acestora. Ei oferă cititorilor (tineri, tineri care lucrează, autorități locale) nu numai scenarii de procese de luare a deciziei, dar și scenarii de dobândire a competențelor necesare pentru luare a deciziilor în legătură cu probleme diverse și complexe. Manualul este o încercare interesantă de combinare a perspectivelor teoretice ale capitalului social (Putnam 2000), și de punere a lor în practică prin utilizarea diferitelor modele de participare. Din perspectiva dezvoltării participării, se poate spune că acesta întărește atât capitalul social bazat pe relații (en. bonding social capital), cât și capitalul social bazat pe punți de legatură (en. bridging social capital).
Bibliografie:
Family Health International (2005) Youth Participation Guide: Assessment, Planning, and Implementation, Advocates for Youth. Rights. Respect. Responsibility [Ghidul Participării Tinerilor: Evaluare, Planificare și Implementare, Partizani și Susținători ai Tinerilor. Drepturi. Respect. Responsabilitate], http://www.advocatesforyouth.org/publications/publications-a-z/1652-youth-participation-guide-assessment-planning-and-implementation [Accesat la 24 mai 2018].
Grace J., Grace P. (2017), 360˚ Participation. Youth Handbook [Participare la 360˚. Manual pentru Tineri], Disponibil online: https://docs.wixstatic.com/ugd/f3ef4c_cb09e020f28145449b0ea711886a1486.pdf [Accesat la 26 aprilie 2018].
Participation Works (n.d) Resources [Resurse], http://www.participationworks.org.uk/resources/ [Accessed 24 May 2018]
Participatory Methods (n.d) Resources [Resurse], http://www.participatorymethods.org/resources [Accessed 24 May 2018].
Putnam R. D. (2000), Bowling Alone: the Collapse and Revival of American Community, New York, Simon & Schuster.
United States Environmental Protection Agency (n.d) Public Particpation Guide [Ghid de Participare Publică], https://www.epa.gov/sites/production/files/2014-05/documents/ppg_english_full-2.pdf [Accesat la 24 mai 2018]