La ce foloseşte sociologia pe timp de criză?
Întrebarea „la ce foloseşte sociologia pe timp de criză?” este, evident de altă factură decât celebra invocaţie „la ce bun poeţii dacă nu aduc ploaia?”.
Întrebarea „la ce foloseşte sociologia pe timp de criză?” este, evident de altă factură decât celebra invocaţie „la ce bun poeţii dacă nu aduc ploaia?”.
Există „crize”, scrise întotdeauna cu minuscule şi la plural cu care suntem familiarizaţi şi care nu mai impresionează pe nimeni. Există crize în relaţiile internaţionale, crize alimentare în ţările cele mai sărace ale lumii, crize de materii prime, crize demografice etc. Există o criză guvernamentală în Belgia de mai bine de 15 luni de zile, dar Belgia pare să se descurce destul de bine, de vreme ce a recuperat deja pierderea de PIB din 2009. Există o „criza a sociologiei” despre existenţa căreia am aflat imediat ce am intrat în facultate şi (care) nu s-a terminat nici acum. Suntem obişnuiţi cu „crizele mici” şi ştim fie să le depăşim, fie să trăim cu ele.
Piesă educativă pe o temă de politică socială, într-un act cu 12 personaje şi mai multe scene: Contabilul (contabilul 1 şi contabilul şef), Ziaristul (ziaristul 1, 2, 3, 4 şi 5), Zeii din ceruri, Prostul, Preşedintele pensionarilor şi Expertul-arbitru (din cerul lui).
Acţiunea se petrece într-un spaţiu public: Toate scenele reprezintă diferite emisiuni de TV la care iau parte personajele. Piesa face o selecţie din luările de cuvânt din emisiunile TV.
Care este, în acest moment, starea societății românești? Astăzi, în discursul public revin cu obstinație termenii dezvoltare și criză economică. Cum arată societatea românească azi în raport cu cele două procese.
Se vorbeşte mult despre deficitul bugetar şi despre deficitul contului curent. Pe bun dreptate, sunt subiecte importante şi de larg interes, dat fiind efectele pe care le au nu numai asupra economiei în general, dar şi asupra fiecruia dintre noi, în mod individual.