Participarea tinerilor – o provocare “360˚ Participation. Youth Handbook [Participare la 360˚. Manual pentru tineri ]” de John Grace și Pauline Grace
Cum putem să creștem participarea tinerilor? Aici găsiți o prezentare a câtorva unelte practice.
Cum putem să creștem participarea tinerilor? Aici găsiți o prezentare a câtorva unelte practice.
Prezenta apariţie editorială constituie o reflecţie, accesibilă tuturor, într-un subiect extrem de actual, şi anume criza prin care trece întreaga umanitate. Oferind o imagine unitară şi generală asupra fenomenului, lucrarea prezintă cele mai însemnate consecinţe ale crizei asupra vieţii sociale a oamenilor şi avansează soluţii pentru depăşirea situațiilor patologice, prin valorizarea activităților din domeniul sociologic. Prin analiza științifică a dimensiunilor crizei sunt oferite date importante referitoare la forța de muncă, producția industrială, situația asistenței medicale, a familiei și tinerilor, obținându-se o imagine globală asupra fenomenului, de real folos specialiștilor, dar și marelui public.
În ziua de astăzi, atât în mass-media, în varii domenii precum medicina sau spiritualitatea, cât şi în simple conversaţii informale apare din ce în ce mai des sintagma „stil de viaţă”. Toţi cei care o folosesc au o idee despre ce anume este un stil de viaţă şi cam care ar fi elementele subscrise lui, însă precum se întâmplă în cazul multor concepte fundamentale teoretizate sociologic după ce au fost utilizate la scară largă la nivelul simţului comun, definirea şi operaţionalizarea acestuia reprezintă o provocare mult mai mare decât ar fi de aşteptat, ţinând cont de intensa sa utilizare.
Deşi ca practică, în România, economia socială îşi găseşte originile cu mai bine de un secol în urmă, în literatura de specialitate, subiectul nu a fost abordat decât sporadic şi nu în mod substanţial, fiind un domeniu destul de puţin cunoscut la noi în ţară. În lucrarea “Economia socială în România: două profiluri regionale”, autorii realizează una dintre puţinele descrieri ale acestui domeniu din literatura română de specialitate, propunând o abordare multifaţetată (din punct de vedere economic, legislativ, social etc.).
Destrămarea ordinii și logicii sociale de tip comunist în Europa Centrală și de Sud Est a dat naștere tranziției de la totalitarism la democrație, de la economia de comandă la o
ecomie de piață și de la o societate închisă și controlată politic, la una deschisă și liberă. Schimbările radicale survenite la nivelul fostului bloc comunist și pe plan global au condus inevitabil la modificări ale stilurilor de viață, post-comunismul modelând un alt set de valori, distribuind prin instrumentul democrației avuția produsă în și prin libertate. Mitul construit în jurul setului de valori comuniste s-a prăbușit, vechile valori au început să se relativizeze până la perimare sub efectul discursului politic pluralist, lăsând loc unui așa zis șoc epistemiologic, produs de tranziție.
Conceptul de capital social, care face subiectul acestui volum, a fost adoptat cu usurință de economiști, politologi sau sociologi. Cartea tratează subiectul într-o manieră comprehensivă dar şi accesibilă, într-o perspectivă comparativă la nivel European. Obiectivul autorului Bogdan Voicu este familiarizarea publicului român cu noțiunea de capital social, cu factorii care duc la formarea și întreținerea capitalului social, cu rolul pe care acesta îl joaca în dezvoltarea socială.