Webbloging: cine, ce și de ce

Traim intr‐o lume modernă, care se schimbă repede si fiecare sector al vieții s‐a modificat pentru a se adapta mai bine la această situație. Interacțiunea socială nu face distincție. O dată cu naşterea internetului, sute de milioane de oameni au început să formeze comunități online şi să interacționeze prin intermediul noilor media. Una dintre cele mai populare mijloace de interacțiune este blog‐ul. Acest articol caută să explice acest cuvânt care pare a fi pe buzele tuturor, “blog”, caracteristicile celor care îl folosesc, motivele pe care le au pentru a întreprinde această activitate, precum şi beneficiile pe care le obțin în urma acesteia. Ca multe fenomene noi, blogging‐ul este un subiect controversat. În timp ce unii cred că este “a cincea stare”, alții nu cred că este mai mult decât un jurnal public, un loc de discuții fără rost. Oriunde ar fi adevărul, nu putem ignora cresterea rapidă a bloggosferei internaționale si numărul mare de oameni care se implică în acestă activitate. Din acest motiv, lucrarea de față pledează pentru ca cercetătorii sociali să nu ofere o importanță mică (aşa cum au făcut până acum) unui fenomen în creştere care a devenit o parte a multor vieți şi care, prin simplul acces la informație, ar putea în ultimă instanță să scrie un capitol important în domeniul interacțiunii sociale.

Read The Full Article »

Regulile europene și impactul lor asupra sistemului legislativ român din domeniul drepturilor omului. Studiu de caz

Prin lucrarea de față ne-am propus să analizăm dacă şi în ce măsură România, ca stat semnatar al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a libertăților fundamentale a îndeplinit cele două cerințe fireşti decurgând din calitatea sa de stat contractant şi anume: a) dacă a implementat în legislatia sa natională normele europene în materia drepturilor omului; b) dacă asigură respectarea efectivă a acestora în cadrul activității judiciare a statului.
Raportat la prima cerință, se observă că România şi-a aliniat legislația sa privind drepturile omului atât prin înscrierea acestora în Constitutție cât și prin adoptarea de legi cu caracter general sau special în această materie. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a condamnat în mod efectiv România pentru lipsa legislației în materie, ci, mai ales, pentru încălcarea drepturilor omului și libertăților fundamentale în procesul de aplicare a legii. În ce privește cel de-al doilea aspect, din analiza efectuată asupra câtorva cauze soluționate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin raportare și la analiza de constituționalitate efectuată de Curtea Constituțională a României, rezultă că în practica judiciară încă se mai constată încălcări ale normelor privind drepturile omului șia libertăților fundamentale.

Read The Full Article »

Proiectarea socială integrată – contribuție la definirea modelului social al Europei unite

Demersul de faţă lansează în circuitul ştiinţific un punct de vedere asupra riscului de derapaj spre mimetism metodologic în abordarea problemelor sociale sub trendul globalizării (şi) din perspectiva unilaterală, chiar exclusivistă, a economicului, care nu duce de facto nici la măsurarea lor reală şi nici la abordarea lor corectă. În replică, propunem o abordare nuanţată, cu focalizare pe aspecte de specific, valori şi experienţe naţionale/locale de succes, oferind exemplul experimentului reuşit de interculturalitate din partea românească a fostului Banat istoric. Pledăm pentru utilizarea indicatorilor sintetici ai creşterii economice, respectiv folosirea dinamicii  ocupării populaţiei pe cele trei sectoare, o metodologie mai adecvată pentru perspectiva socială de abordare, în registru comparat, a nivelului de dezvoltare a ţărilor în cel mai imediat prezent şi în perspectivă istorică.

Read The Full Article »

Locul comun al coabitării active

Lucrarea este o încercare de identificare a reperelor şi punctelor menite să înlesnească şi să intensifice dialogul intercultural, apreciat de autor ca fiind calea cea mai fertilă pentru durarea unei lumi şi a unei convieţuiri interculturale. Rezultatul final al unui asemenea amplu, sinuos şi foarte dificil proces apare, în intimitatea autorului, ca fiind un spaţiu sociocultural pe care-l  denumeşte loc comun al coabitării active. Ipoteza autorului vizează faptul că, ceea ce numim identitatea socioculturală a naţiunii (române) – parte a diversităţii europene şi universale -, nu poate fi decât rezultanta vieţii şi activităţii tuturor participanţilor la actul convieţuirii, act în care autorul se străduieşte (doreşte) să convingă că şi rromii şi-au adus o valoroasă contribuţie. Lipsa documentelor şi a altor surse foarte sigure îl face pe autor să recurgă la memoria colectivă ori la surse din care deduce idei şi induce afirmaţii ce fac din lucrare un document discutabil, ba chiar disputabil, ceea ce nu însemnă altceva decât o invitaţie serioasă la cercetări aprofundate, studiu, căutări şi reflecţii comune, lipsite de prejudecăţi, al căror rezultat nu poate fi decât calea obiectivă către adevăr şi cunoaştere profundă, fără complezenţe.

Read The Full Article »

Criza se accentuează prin măsurile de ieșire din ea

În ultimul timp se discuta mult despre criza economica mondiala şi efectele ei. În acest context, profesorul Cătălin Zamfir deschide dezbaterea despre criza românească, inițiata în Revista Inovația Socială, având în perspectivă natura crizei noastre, precum şi câteva direcții pentru ieşirea din criză.

Read The Full Article »

O nouă amenințare: rațiunea limitată produce monștri. Un exercițiu de construcție teoretică

În primul rând, prezint o ipoteza fundamentala: configuratia cunoaşterii reprezinta un factor determinant al multor fapte sociale. Întreaga construcție se bazeaza pe dihotomia certitudine/ incertitudine. În interiorul ei se propune o diferenţă între incertitudinea ireductibilă şi incertitudinea reductibilă. Acceptat aceasta tipologie, se argumenteaza , se deschid importante oportunitati explicative. În final se prezinta o analiză care demonstrează că situația de certitudine/ incertitudine generează opțiuni strategice diferite ale actorilor sociali. În al doilea rând, propun un exercițiu de construcție a unei teorii. Pentru a o dramatiza, prezint o mulțime de Propoziții, în fapt ipoteze deduse logic din modelul inițial. Aceast încercare trebuie luata mai mult ca o provocare. Sunt convins că sociologia trebuie, în momentul actual, să acorde un interes mult mai mare construcției de teorii.

Read The Full Article »

O tipologie a comunităților virtuale religioase de orientare creștină

Articolul de față  prezintă  o introducere în subiectul comunităților virtuale cu accent asupra celor cu orientare religioasă. Aceste forme de organizare socială  virtuală  sunt descrise prin intermediul unei serii de paradoxuri care relevă  contradicțiile dintre premisele sau rezultatele așteptate și starea actuală  a comunităților religioase online. Ultima parte a articolului propune o tipologie a comunităților virtuale religioase bazată  pe două  dimensiuni bipolare: orientarea confesională și orientarea valorică, care include patru tipuri de comunități, denumite metaforic comunități „de întărire”, „reformatoare”, „ale luptei pentru adevăr” și „fără  frontiere”.

Read The Full Article »

Coșul de consum al populației corespunzător minimului de trai decent și de subzistență

Minimul de trai este un concept de natură  economică şi socială, cu un grad de complexitate şi relativitate ridicat  şi care stã la baza măsurării sărăciei. Complexitatea sa vine din mulțimea elementelor materiale, culturale, educaționale, de sănătate etc. ce intră  în componența sa, iar relativitatea, din interacțiunea şi schimbările la care sunt supuse aceste elemente, care ne arată  nevoile de consum ale ființei umane şi persoanelor aflate în întreținerea ei (familia, gospodăria), precum  şi interdependența creată  între aceste nevoi  şi cadrul economic  şi social în care se manifestã.

Read The Full Article »

Modernizarea ecologică a relației dintre inovația tehnologică și inovația socială: o ipoteză privind consumul ecologic

Acest articol pune problema relației dintre inovația socială şi inovația tehnologică  în domeniul protecției mediului înconjurător. Întrebarea teoretică  mai generală  este dacă  unele inovații sociale pot fi interpretate ca răspunsuri la inovațiile tehnologice şi economice anterioare şi, mai precis, la efectele negative ale acestora. Cu alte cuvinte, inovația socială  poate avea o funcție corectivă  în raport cu procesele din domeniul tehnic şi economic care s‐au dovedit, în timp, a avea efecte sociale negative. Consumul ecologic (sau „verde”), considerat ca o formă  de consum care să  reducă  riscurile toxinelor din mediu asupra propriului organism, poate fi văzut ca un răspuns social inovator față  de problema efectelor mediului asupra sănătății.

Read The Full Article »

Prezentarea lui Cătălin Mamali despre Manifeste și genealogii politice – experimente istorice înrădăcinate în Manifestul Partidului Comunist și Nesupunerea Civilă

Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții a găzduit de curând prezentarea dl. Cătălin Mamali despre “Manifeste şi genealogii politice: Experimente istorice înrădăcinate în Manifestul Partidului Comunist  şi în Civil Disobedience”. Acest articol este o evaluare critică  a acestei prezentări.

Read The Full Article »